Investigarea accidentelor de muncă și a incidentelor


If you think safety is expensive, try an accident”

Chairman of Easy Group

Potrivit ultimilor statistici publicate de Inspecția Muncii în raportul anual din 2014, dintr-un număr total de aproximativ 4.700.000 de angajați, peste 3.600 de lucrători au suferit un accident de muncă dintre care 185 mortal. 65% din cei 3.600 de lucrători care au suferit accidente de muncă aveau mai puțin de 5 ani vechime în muncă, un sfert dintre aceștia mai puțin de 1 an.

Întrebarea normală care se naște este, „ce putem face mai mult pentru a preveni accidentele de muncă?”

Mai întâi să lămurim care este diferența dintre un accident de muncă și un incident.

Incidentul este un eveniment (de cele mai multe ori izolat) nedorit, neplanificat şi neașteptat cu posibile efecte adverse imediate, a cărui producere poate determina întreruperea unui proces tehnologic, defectarea și/sau deteriorarea unor echipamente, sau accidentarea sau îmbolnăvirea profesională a unuia sau mai multor lucrători.

Accidentul de muncă, este un incident care are drept rezultat vătămărea corporală sau îmbolnăvirea unuia sau mai multor lucrători, incident rezultat din procesul de muncă. De asemenea, accident de muncă este considerat și accidentul de traseu sau de circulație.

În literatura de specialitate, mai întâlnim și termenul denear miss”, „era cît pe ce să se întîmple, dar nu s-a întîmplat” care descrie un incident care s-a produs dar care nu s-a soldat cu pagube, distrugeri sau accidente de muncă.

Este bine de precizat că aceste definții nu sunt universal valabile, alte țări europene pot avea moduri proprii de interpretare a termenilor.

Principiul de bază al securității și sănătății în muncă este acela că toate accidentele pot fi prevenite. Pornind de aici putem deduce că munca de prevenție, este cea mai importantă în activitatea oricărei întreprinderi.

În cazul nedorit în care un incident se produce, în funcție de consecințele potențiale ale acestuia va trebui realizată o identificare a cauzelor și a măsurilor de prevenire a recurenței.

Metodologia de cercetare a unui accident de muncă este detaliată în legislația specifică, respectiv în Legea 319 din 2006 și a H.G 1425 din 2006 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii 319 din 2006 și nu vom insista asupra acesteia. În cele ce urmează vom analiza pașii necesari investigării unui incident, investigație care se poate efectua de o echipă multidisciplinară care sa analize cauzele de profunzime „root causes”.

Există numeroase metodologii de identificare a cauzelor de profunzime sau de investigare a incidentelor printre care amintim: TapRoot, HAZOP, 5Whys, AMDEC (Analiza modurilor de defectare și efectele lor), ADD (Metoda arborelui de defectare), PHA (Analiza preliminara a pericolelor). MORT (Management oversight and risk tree analysis), FMEA (Failure Mode and Effects Analysis) și lista poate continua.

Metodele enumerate diferă mai mult sau mai puțin în modul de analiză și stabilire a măsurilor de prevenire dar toate contin elemente comune, de bază pentru o investigare a cauzelor de profunzime și anume:

  1. Strângerea de informații.
  • Unde și când s-a produs evenimentul?

  • Ce categorii de personal au fost afectate/vătămate sau au fost implicate în producerea evenimentului?

  • Care a fost secvența de desfășurare a evenimentului și condițiile adverse?

  • Ce activități erau în desfașurare în momentul producerii evenimentului?

  • Era ceva diferit în modul de executare a sarcinilor de lucru sau a mediului de muncă?

  • Metodele sigure de lucru și echipamentele de protecție erau utilizate corespunzător?

  1. Analiza informațiilor
  • Ce s-a întâmplat și de ce?

  • Care au fost cauzele imediate care au stat la baza producerii evenimentului?

  • Care au fost cauzele de profunzime?

  1. Identificarea măsurilor de control
  • Ce măsuri de protecție sunt necesare pentru a preveni recurența?
  • Există și alte locuri de muncă în cadrul întreprinderii în care este posibil un eveniment similar?

 

  1. Plan de implementare
  • Care sunt măsurile ce trebuiesc implementate pe termen scurt, mediu și lung?

  • Este necesară reevaluarea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire profesională?

În cadrul analizei pot fi identificate una sau mai multe cauze de profunzime, majoritatea fiind la nivel managerial. Decizia implementării planului de măsuri rezultat din analiza unei cauze de profunzime este responsabilitatea managementului întreprinderii deoarece aceasta implică costuri suplimentare.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *